contemplare vie
/kon.temˈpla.re ˈvi.e/Etimologie
Din contemplare + vie.
Definiții
- percepere nemijlocită, concretă a lucrurilor și a fenomenelor naturii, care apare în procesul interacțiunii dintre om și lumea înconjurătoare și care dă oamenilor, pe baza practicii, o justă reflectare a însușirilor obiectelor; intuire vie.