contemplare
/kon.tem'pla.re/Etimologie
Din a (se) contempla.
Definiții
- acțiunea de a (se) contempla.
- atitudine de meditație sau de privire, de observare pasivă a fenomenelor, opusă atitudinii active.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | contemplare | contemplări |
| genitiv-dativ | contemplării | contemplărilor |
| vocativ | contemplare | contemplărilor |
| articulat | contemplarea | contemplările |