← înapoi la căutare

contemplație

/kon.tem'pla.ʦi.e/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză contemplation < latină contemplatio.

Definiții

  1. atitudine, stare a celui care contemplă, faptul de a contempla; meditație.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcontemplațiecontemplații
genitiv-dativcontemplațieicontemplațiilor
vocativcontemplațiecontemplațiilor
articulatcontemplațiacontemplațiile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică