contactor
/kon.tak'tor/Etimologie
Din franceză contacteur.
Definiții
- întrerupător care închide un circuit sub acțiunea unei comenzi de la distanță, menținându-l închis numai atâta timp cât se exercită această comandă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | contactor | contactoare |
| genitiv-dativ | contactorului | contactoarelor |
| vocativ | contactorule | contactoarelor |
| articulat | contactorul | contactoarele |