← înapoi la căutare

conte

/ˈkon.te/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din franceză comte.

Definiții

  1. (în orânduirea feudală) mare senior, conducător al unei provincii, care, pe pământurile sale, avea drepturi absolute.
  2. titlu de noblețe ereditar, intermediar între viconte și marchiz (în Occident) sau între baron și prinț (în Rusia); persoană având acest titlu.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativconteconți
genitiv-dativconteluiconților
vocativconteconților
articulatconteleconții

conté

/kon'te/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză conté.

Definiții

  1. creion gros, negru, cu mină făcută din grafit, argilă și plombagină, folosit în grafică.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcontécontéurile
genitiv-dativcontéuluicontéurilor
articulatcontéulcontéurilor

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică