constrângere
/konˈstrɨn.ʤe.re/Etimologie
Din a constrânge.
Definiții
- acțiunea de a constrânge și rezultatul ei; silire, obligare, forțare, somare.
- asprime, rigoare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | constrângere | constrângeri |
| genitiv-dativ | constrângerii | constrângerilor |
| vocativ | constrângere | constrângerilor |
| articulat | constrângerea | constrângerile |