constituție
/kon.sti'tu.ʦi.e/Etimologie
Din franceză constitution < latină constitutio, constitutionis.
Definiții
- totalitatea particularităților morfologice, funcționale și psihologice ale unui individ; structură fizică generală a corpului omenesc.
- lege fundamentală a unui stat, învestită cu o forță juridică superioară celorlalte legi, care cuprinde principiile esențiale ale organizării lui, stabilește drepturile și datoriile principale ale cetățenilor, sistemul electoral, organizarea organelor supreme și locale etc., reflectând astfel stadiul de dezvoltare socială, economică și politică la un moment dat a statului respectiv.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | constituție | constituții |
| genitiv-dativ | constituției | constituțiilor |
| vocativ | constituție | constituțiilor |
| articulat | constituția | constituțiile |