constantanul
/kon.stanˈta.nul/Etimologie
Din constantan.
Definiții
- forma de singular articulat pentru constantan.
constantan
/kon.stan'tan/Etimologie
Din franceză constantan.
Definiții
- aliaj de cupru și de nichel, cu coeficient de dilatare mic și rezistență specifică mare, întrebuințat la confecționarea rezistențelor electrice, a reostatelor, a termoelementelor etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | constantan | — |
| genitiv-dativ | constantanului | — |
| vocativ | constantanule | — |
| articulat | constantanul | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică