consorțiu
/konˈsor.ʦju/Etimologie
Din latină, franceză consortium, germană Konsortium.
Definiții
- formă a monopolurilor capitaliste constând din înțelegerea încheiată între mai multe bănci sau societăți comerciale mari pentru efectuarea în comun a unor operații avantajoase de mare amploare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | consorțiu | consorții |
| genitiv-dativ | consorțiului | consorțiilor |
| vocativ | consorțiule | consorțiilor |
| articulat | consorțiul | consorțiile |