consoană oclusivă
/konˈso̯a.nə o.kluˈsi.və/Etimologie
Din consoană + oclusivă.
Definiții
- (și substantivat, f.) consoană care se articulează printr-o ocluziune a canalului fonator, urmată de o explozie; consoană explozivă.
Din consoană + oclusivă.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică