consignatar
/kon.sig.na'tar/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Din franceză consignataire.
Definiții
- persoană care primește în consignație.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | consignatar | consignatari |
| genitiv-dativ | consignatarului | consignatarilor |
| vocativ | consignatarule | consignatarilor |
| articulat | consignatarul | consignatarii |
consignatarul
/kon.sig.naˈta.rul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din consignatar.
Definiții
- forma de singular articulat pentru consignatar.