consacrație
/kon.sa'kra.ʦi.e/Etimologie
Din latină consecratio, consecrationis, franceză consécration.
Definiții
- rarconsacrare; (spec.) sacrificiu, ofrandă adusă zeilor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | consacrație | consacrații |
| genitiv-dativ | consacrației | consacrațiilor |
| vocativ | consacrație | consacrațiilor |
| articulat | consacrația | consacrațiile |