conovăț
/ko.no'vəʦ/Etimologie
Din rusă, ucraineană коновяз (konovjaz).
Definiții
- funie fixată pe țăruși, care servește la priponirea cailor în bivuac.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | conovăț | conovețe |
| genitiv-dativ | conovățului | conovețelor |
| vocativ | conovățule | conovețelor |
| articulat | conovățul | conovețele |