conlucra
/kon.lu'kra/Etimologie
Din con- + a lucra (după franceză collaborer).
Definiții
- (v.intranz.) a colabora (cu cineva), a contribui la o acțiune.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | conlucra | conlucrau |
Din con- + a lucra (după franceză collaborer).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | conlucra | conlucrau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică