conjunctură
/kon.ʒunk'tu.rə/Etimologie
Din franceză conjoncture.
Definiții
- totalitatea factorilor de ordin obiectiv și subiectiv, de condiții și de împrejurări care exercită o influență asupra evoluției unui fenomen sau asupra unei situații la un moment dat, într-un anumit sector de activitate; concurs de împrejurări.
- totalitatea trăsăturilor care caracterizează un anumit moment al dezvoltării economice.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | conjunctură | conjuncturi |
| genitiv-dativ | conjuncturii | conjuncturilor |
| vocativ | conjunctură | conjuncturilor |
| articulat | conjunctura | conjuncturile |