conjuga
/kon.ʒu'ga/Etimologie
Din latină conjugare. Confer franceză conjuguer.
Definiții
- (v.tranz.) a modifica formele unui verb după persoană, timp, mod și diateză.
- (v.refl.) (despre verbe) a fi flexibil.
- (v.refl.) (fig.) a se îmbina, a se împleti, a se uni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | conjuga | conjugau |
Sinonime: 3: îmbina, împleti, uni