conică
/ko'ni.kə/Etimologie
Din conic.
Definiții
- curbă rezultată din intersectarea unui con circular cu un plan.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | conică | conice |
| genitiv-dativ | conicei | conicelor |
| vocativ | conico | conicelor |
| articulat | conica | conicele |