conglomerat
/kon.glo.me'rat/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză conglomérat.
Definiții
- rocă sedimentară consolidată, formată din sfărâmăturile rotunjite ale unor roci mai vechi, cimentate cu argilă, calcar, silice etc.; conglomerație.
- (fig.) adunătură, amestec, îmbinare de elemente eterogene.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | conglomerat | conglomerate |
| genitiv-dativ | conglomeratului | conglomeratelor |
| vocativ | conglomeratule | conglomeratelor |
| articulat | conglomeratul | conglomeratele |
conglomera
/kon.glo.me'ra/verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză conglomérer < latină conglomerare.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a (se) uni, a (se) îngrămădi într-o masă unică.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | conglomera | conglomerau |