confecție
/konˈfek.ʦi.e/Etimologie
Din franceză confection < latină confectio, confectionis.
Definiții
- obiect de îmbrăcăminte fabricat și livrat în serie sau în masă.
- confecționare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | confecție | confecții |
| genitiv-dativ | confecției | confecțiilor |
| vocativ | confecție | confecțiilor |
| articulat | confecția | confecțiile |