condurul
/konˈdu.rul/Etimologie
Din condur.
Definiții
- forma de singular articulat pentru condur.
Din condur.
Din turcă kundura.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | condur | conduri |
| genitiv-dativ | condurului | condurilor |
| vocativ | condurule | condurilor |
| articulat | condurul | condurii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică