condroniu
/konˈdro.nju/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- plantă erbacee cu tulpina și frunzele lanceolate rigide, cu flori purpurii sau galbene, care crește prin livezi și prin semănături (Melampyrum arvense).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | condroniu | — |
| genitiv-dativ | condroniului | — |
| vocativ | condroniule | — |
| articulat | condroniul | — |