condor
/kon'dor/Etimologie
Din franceză condor < limba quechua kuntur, prin spaniolă cóndor.
Definiții
- (ornit.) (Cathartidae) cel mai mare vultur, cu capul și cu gâtul golaș, complet mut, care trăiește în munții Americii de Sud.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | condor | condori |
| genitiv-dativ | condorului | condorilor |
| vocativ | condorule, condore | condorilor |
| articulat | condorul | condorii |