condicăreasă
/kon.di.kəˈre̯a.sə/Etimologie
Din condicar + sufixul -easă.
Definiții
- (înv.) soție de condicar.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | condicăreasă | condicărese |
| genitiv-dativ | condicăresei | condicăreselor |
| vocativ | condicăreasă | condicăreselor |
| articulat | condicăreasa | condicăresele |