condicar
/kon.di'kar/Etimologie
Din condică + sufixul -ar.
Definiții
- (înv.) persoană care scria sau avea în păstrare condicile; arhivar.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | condicar | condicari |
| genitiv-dativ | condicarului | condicarilor |
| vocativ | condicarule | condicarilor |
| articulat | condicarul | condicarii |