condamna

Etimologie

Din franceză condamner.

Definiții

1. (v.tranz.) a osândi printr-o sentință judecătorească, a pronunța o condamnare.
2. a-și exprima dezaprobarea în legătură cu un fapt sau cu o persoană; a învinui, a blama, a ponegri, a veșteji.
3. a considera un bolnav pierdut, fără nici o speranță de salvare.
4. a interzice în mod formal.
5. a astupa, a închide definitiv o fereastră, o ușă etc.; a bloca.

Exemple

• L-a condamnat la doi ani închisoare.
• Legea condamnă bigamia.

Declinare

Sinonime: 1: (jur.) osândi, pedepsi, (înv. și reg.) judeca, (înv.) bintătui, certa, hotărî, oblici, 2: dezaproba, 4: constrânge

Antonime: dezvinovăți, grația, ierta