concurentă
/kon.ku'ren.tə/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Definiții
- participantă la un concurs sportiv.
- firmă care luptă să depășească în câștig pe rivali.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | concurentă | concurente |
| genitiv-dativ | concurentei | concurentelor |
| vocativ | concurento | concurentelor |
| articulat | concurenta | concurentele |
concurență
/kon.ku'ren.ʦə/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din franceză concurence.
Definiții
- rivalitate comercială, luptă dusă cu mijloace economice între industriași, comercianți, monopoluri, țări etc. pentru acapararea pieței, desfacerea unor produse, pentru clientelă și pentru obținerea unor câștiguri cât mai mari.
- întrecere, rivalitate într-un domeniu de activitate.
- (geom.) proprietate a dreptelor concurente.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | concurență | concurențe |
| genitiv-dativ | concurenței | concurențelor |
| vocativ | concurență | concurențelor |
| articulat | concurența | concurențele |
concurente
/kon.ku'ren.te/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- forma de feminin și neutru plural pentru concurent.