← înapoi la căutare

concomitență

/kon.ko.mi'ten.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză concomitance.

Definiții

  1. simultaneitate a două sau mai multe lucruri; coexistență.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativconcomitențăconcomitențe
genitiv-dativconcomitențeiconcomitențelor
vocativconcomitențăconcomitențelor
articulatconcomitențaconcomitențele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică