← înapoi la căutare

conciliul

/konˈʧi.ljul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din conciliu.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru conciliu.

conciliu

/konˈʧi.lju/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din latină concilium.

Definiții

  1. adunare a reprezentanților înaltului cler catolic dintr-o provincie, dintr-o țară sau din întreaga lume, în care se iau hotărâri cu privire la chestiuni de dogmă, de morală sau de disciplină bisericească; sobor, sinod.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativconciliuconcilii
genitiv-dativconciliuluiconciliilor
vocativconciliuleconciliilor
articulatconciliulconciliile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică