conciliu
/konˈʧi.lju/Etimologie
Din latină concilium.
Definiții
- adunare a reprezentanților înaltului cler catolic dintr-o provincie, dintr-o țară sau din întreaga lume, în care se iau hotărâri cu privire la chestiuni de dogmă, de morală sau de disciplină bisericească; sobor, sinod.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | conciliu | concilii |
| genitiv-dativ | conciliului | conciliilor |
| vocativ | conciliule | conciliilor |
| articulat | conciliul | conciliile |