conciliere internațională
/kon.ʧi.liˈe.re in.ter.na.ʦi.oˈna.lə/Etimologie
Din conciliere + internațională.
Definiții
- mijloc de rezolvare pașnică a diferendelor dintre state, conform propunerilor făcute de o comisie a cărei organizare, componență și al cărei mod de lucru sunt stabilite prin acordul părților.