conciliator
/kon.ʧi.li.a'tor/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | conciliator | conciliatori |
| genitiv-dativ | conciliatorului | conciliatorilor |
| vocativ | conciliatorule | conciliatorilor |
| articulat | conciliatorul | conciliatorii |
conciliatorul
/kon.ʧi.li.aˈto.rul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din conciliator.
Definiții
- forma de singular articulat pentru conciliator.