← înapoi la căutare

conciliatorism

/kon.ʧi.li.a.to'rism/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din conciliator + sufixul -ism.

Definiții

  1. atitudine, acțiune conciliatoare.
  2. împăciuitorism.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativconciliatorism—
genitiv-dativconciliatorismului—
vocativconciliatorismule—
articulatconciliatorismul—

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică