concetățean
/kon.ʧe.təˈʦe̯an/Etimologie
Din con- + cetățean (după franceză concitoyen).
Definiții
- persoană considerată în raport cu alta care face parte din același stat sau din același oraș cu ea.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | concetățean | concetățeni |
| genitiv-dativ | concetățeanului | concetățenilor |
| vocativ | concetățeanule | concetățenilor |
| articulat | concetățeanul | concetățenii |