substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză concert, italiană concerto.
Definiții
- executare în public a unor opere muzicale.
- piesă muzicală amplă scrisă pentru unul sau mai multe instrumente solistice, cu acompaniament de orchestră, care se distinge prin complexitatea facturii și prin caracterul ei virtuos-tehnic.
- rarînțelegere, unire, acord între mai multe state sau persoane în vederea unui scop comun.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | concert | concerte |
| genitiv-dativ | concertului | concertelor |
| vocativ | concertule | concertelor |
| articulat | concertul | concertele |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din italiană concertare.
Definiții
- (v.intranz.) a da un concert.
- (v.intranz.) (mai ales despre șefi de state, diplomați etc.) a se consulta, a schimba puncte de vedere pentru a cădea de acord asupra unui proiect comun, pentru a lua o atitudine, o măsură (politică) comună.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | concerta | concertau |