concă
/'kon.kə/Etimologie
Din franceză conque.
Definiții
- (arhit.) acoperământ în forma unei jumătăți de cupolă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | concă | conci |
| genitiv-dativ | concii | concilor |
| vocativ | concă | concilor |
| articulat | conca | concile |