← înapoi la căutare

conăcarul

/ko.nəˈka.rul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din conăcar.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru conăcar.

conăcar

/ko.nə'kar/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Confer colăcar.

Definiții

  1. (reg.) fiecare dintre cei doi flăcăi călări care însoțesc pe mire, în ziua nunții, când pleacă după mireasă; tânăr călare în alaiul nunții; colăcar.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativconăcarconăcari
genitiv-dativconăcaruluiconăcarilor
vocativconăcaruleconăcarilor
articulatconăcarulconăcarii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică