componente
/kom.poˈnen.te/Etimologie
Din component.
Definiții
- (numai în cuvinte compuse)
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | — | componente |
| genitiv-dativ | — | componentelor |
| vocativ | — | componentelor |
| articulat | — | componentele |
componentă
/kom.po'nen.tə/Etimologie
Din component.
Definiții
- element component.
- (fiz.) fiecare dintre vectorii în care se descompune un anumit vector și ale căror efecte însumate sunt echivalente cu efectul vectorului dat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | componentă | componente |
| genitiv-dativ | componentei | componentelor |
| vocativ | componento | componentelor |
| articulat | componenta | componentele |
component
/kom.poˈnent/Definiții
- (chim.) fiecare dintre substanțele sau speciile moleculare ale unui sistem fizico-chimic.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | component | componente |
| genitiv-dativ | componentului | componentelor |
| vocativ | componentule | componentelor |
| articulat | componentul | componentele |
componență
/kom.poˈnen.ʦə/Etimologie
Din compon(ent) + sufixul -ență (după absent-absență).
Definiții
- totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate; compoziție, alcătuire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | componență | componențe |
| genitiv-dativ | componenței | componențelor |
| vocativ | componență | componențelor |
| articulat | componența | componențele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică