complementaritate
/kom.ple.men.ta.ri'ta.te/Etimologie
Din franceză complémentarité.
Definiții
- însușirea de a prezenta un caracter complementar, de a fi alcătuit din părți complementare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | complementaritate | — |
| genitiv-dativ | complementarității | — |
| vocativ | complementaritate | — |
| articulat | complementaritatea | — |