complementarism
/kom.ple.men.ta'rism/Etimologie
Din franceză complémentarisme.
Definiții
- (fil.) teză fundamentală a empirismului logic constând în asocierea empirismului cu logicismul.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | complementarism | — |
| genitiv-dativ | complementarismului | — |
| vocativ | complementarismule | — |
| articulat | complementarismul | — |