← înapoi la căutare

complăcere

/kom.plə'ʧe.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a (se) complăcea.

Definiții

  1. (înv.) amabilitate, complezență.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcomplăcerecomplăceri
genitiv-dativcomplăceriicomplăcerilor
vocativcomplăcerecomplăcerilor
articulatcomplăcereacomplăcerile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică