compătimire
/kom.pə.ti'mi.re/Etimologie
Din verbul a compătimi.
Definiții
- acțiunea de a compătimi și rezultatul ei; părere de rău, milă față de starea, de suferințele cuiva.
Exemple
- Sentiment de compătimire pentru cineva.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | compătimire | compătimiri |
| genitiv-dativ | compătimirii | compătimirilor |
| articulat | compătimirea | compătimirile |
Sinonime: milă, (livr.) compasiune, (franțuzism înv.) comizerație