cominatoriu
/ko.mi.naˈto.rju/Etimologie
Din franceză comminatoire.
Definiții
- (despre o măsură luată de un organ de justiție) care constrânge o persoană la comiterea sau la abținerea de la săvârșirea unui fapt.
Din franceză comminatoire.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică