combinator
/kom.bi.naˈtor/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Definiții
- aparat care poate realiza combinații de asociație între mașini, aparate și instrumente electrice.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | combinator | combinatoare |
| genitiv-dativ | combinatorului | combinatoarelor |
| vocativ | combinatorule | combinatoarelor |
| articulat | combinatorul | combinatoarele |
combinatorul
/kom.bi.naˈto.rul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din combinator.
Definiții
- forma de singular articulat pentru combinator.