← înapoi la căutare

combinagiul

/kom.bi.naˈʤi.ul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din combinagiu.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru combinagiu.

combinagiu

/kom.bi.naˈʤiw/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din a combina + sufixul -giu.

Definiții

  1. (peior.) persoană care face tot felul de combinații (necinstite).

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcombinagiucombinagii
genitiv-dativcombinagiuluicombinagiilor
vocativcombinagiulecombinagiilor
articulatcombinagiulcombinagiii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică