← înapoi la căutare

comanditarul

/ko.man.diˈta.rul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din comanditar.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru comanditar.

comanditar

/ko.man.di'tar/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din franceză commanditaire.

Definiții

  1. (în economia capitalistă) persoană care comanditează sau, (p.ext.), finanțează.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcomanditarcomanditari
genitiv-dativcomanditaruluicomanditarilor
vocativcomanditarulecomanditarilor
articulatcomanditarulcomanditarii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică