← înapoi la căutare

comandirul

/ko.manˈdi.rul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din comandir.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru comandir.

comandir

/ko.manˈdir/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din rusă командир (komandir) < franceză commandeur („comandor”) (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA).

Definiții

  1. (înv.) comandant.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcomandircomandiri
genitiv-dativcomandiruluicomandirilor
vocativcomandirulecomandirilor
articulatcomandirulcomandirii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică