← înapoi la căutare

colocatarul

/ko.lo.kaˈta.rul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din colocatar.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru colocatar.

colocatar

/ko.lo.ka'tar/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din franceză colocataire.

Definiții

  1. persoană care locuiește în aceeași casă cu persoane străine de familia sa, în temeiul unui contract.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcolocatarcolocatari
genitiv-dativcolocataruluicolocatarilor
vocativcolocatarulecolocatarilor
articulatcolocatarulcolocatarii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică