colier
/ko.li'er/Etimologie
Din franceză collier.
Definiții
- șirag, salbă, colan de mărgele, de pietre scumpe etc. care se poartă în jurul gâtului.
- (fig.) cerc, brâu.
- element de legătură, de obicei metalic, de forma unui inel sau a unei brățări, folosit pentru prinderea laolaltă a unor piese.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | colier | coliere |
| genitiv-dativ | colierului | colierelor |
| vocativ | colierule | colierelor |
| articulat | colierul | colierele |