colcăială
/kol.kəˈja.lə/Etimologie
Din a colcăi + sufixul -eală.
Definiții
- faptul de a colcăi; zgomot făcut de cineva sau de ceva care colcăie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | colcăială | — |
| genitiv-dativ | colcăielii | — |
| vocativ | colcăială | — |
| articulat | colcăiala | — |