colaboraționism
/ko.la.bo.ra.ʦi.o'nism/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din colaboraționist.
Definiții
- atitudine sau politică de trădare a intereselor propriei țări, specifică celor care au colaborat cu ocupanții străini.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | colaboraționism | — |
| genitiv-dativ | colaboraționismului | — |
| vocativ | colaboraționismule | — |
| articulat | colaboraționismul | — |
colaboraționismul
/ko.la.bo.ra.ʦi.oˈnis.mul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din colaboraționism.
Definiții
- forma de singular articulat pentru colaboraționism.